"V-am scris acest text (cum am mai scris si altele, alte spuneri criticate din greu) ca sa intelegeti si din experienta altora (...). Daca un om e prezent fara sa fie incurajat (ba e chiar descurajat) daca scrie, daca vorbeste, daca face minuni, daca dupa ce l-ati huiduit, balacarit, tarat prin niste mlastini de indiferenta (fireste, sunt figuri de stil acestea) inca e acolo, pesemne ca insemnati ceva pentru el. Poate chiar totul..
Iar daca de partea voastra nu se ridica nici un steag pe care luptatorul/a sa citeasca: “ok, am inteles, hai sa vedem daca putem face ceva impreuna, si mie imi e drag de tine!” macar fiti gentili si cavaleri (e valabil si pentru femei, dar nu stiu ce sa scriu in loc de cavaler, imi pare rau) si spuneti asta. Spuneti,nu lasati sa se inteleaga. Spuneti pe sleau ca nu se va petrece nimic, ca nu exista de partea cealalta nici o scanteie.
Pentru ca ..da, desi veti fi lasi/a la un moment dat se va intelege (iar speranta va disparea cu totul). (...) iar daca vreti sa stiti, tristetea care se va instala, chiar si dezamagirea vor fi invinse si mascate cu greu."
(fragment - putin modificat, de aici)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu